Casa Gheorghe Tătărescu din București: o mărturie a elitei interbelice și renașterea EkoGroup Vila

În inima Bucureștiului, o vilă discretă, dar încărcată de sens, păstrează în zidurile sale întreaga complexitate a unei epoci zbuciumate, dar și a unui destin conjunctural: Casa Gheorghe Tătărescu, acest edificiu modest ca dimensiuni, dar impozant prin echilibrul proporțiilor și rafinamentul detaliilor, ne invită astăzi la o conversație cu trecutul. Mai mult decât un spațiu locuit, această construcție interbelică funcționează ca un martor tăcut al mecanismelor de putere și cultură care au modelat Bucureștiul, devenind, în prezent, EkoGroup Vila, un nod contemporan de memorie și recuperare culturală.

Casa Gheorghe Tătărescu în București: între politica secolului XX și regenerarea EkoGroup Vila

Figura lui Gheorghe Tătărescu, prim-ministru în două mandate în perioada interbelică și prezentă la toate răscrucele României moderne, este indisolubil legată de această reședință care poartă amprenta unei elite politice ce a căutat să-și exprime principiile în limbajul discret al arhitecturii. Vila sa, pe strada Polonă nr. 19, rămâne un exemplu de austeritate proporționată și solemnitate rezervată, unde funcția publică coexistă cu intimitatea, reflectând o epocă de compormis și precauție. Astăzi, Casa Tătărescu renaște ca EkoGroup Vila, o locație care păstrează integritatea istorică, fără a-și pierde funcția activă de spațiu cultural.

Gheorghe Tătărescu: omul, politicianul și epoca sa

Gheorghe Tătărescu (1886–1957) a fost o figură emblematică și controversată în istoria politicii românești a primei jumătăți de secol XX. Jurist și politician, el s-a afirmat printr-o luciditate critică asupra mecanismelor democratice, propunând o modernizare a sistemului electoral în spiritul votului universal, însă parcursul său politic contemplă atât inițiative reformatoare, cât și compromisuri care au slăbit în unele momente ordinea democratică a țării. De la debutul său în Partidul Național Liberal până la ultimele demisii forțate din guvern, viața lui Tătărescu s-a intersectat cu marile crize și transformări ale României, de la instaurarea dictaturii regale la cedările teritoriale din 1940, apoi la ajustările din epoca comunistă emergentă.

Privind din perspectiva acestei biografii, casa sa capătă un rol central în înțelegerea modului în care politica se manifesta și se interioriza, ridicând cadrul fizic de locuire la rang de instrument al exercitării puterii și al manifestării unei etici a funcției publice.

Casa: proiect de viață și spațiu al puterii moderate

La prima vedere, Casa Tătărescu nu lasă impresia fastului sau monumentalității impuse de alți demnitari contemporani. Scala restrânsă – o vilă urbană cu o prezență subtilă pe strada Polonă – vorbește despre o concepție a puterii care se exprimă prin proporție și ordine, nu prin excese spațiale. Departe de a fi un simple refugiu, casa reprezenta o extensie a vieții publice disciplinate a lui Gheorghe Tătărescu, în care fiecare element împreună construia un spațiu al echilibrului și reținerii.

Biroul premierului, amplasat la entre-sol și accesibil printr-un intrare laterală laterală discretă, este un simbol edificator al acestei filozofii. Aici, spațiul modest nu anulează importanța deciziilor luate, ci subliniază ideea că funcția publică se supune legilor vieții private și nu invers. Această abordare arhitecturală transcende materialitatea: puterea nu trebuie ostentată, ci exercitată cu responsabilitate și sobrietate.

Identitatea arhitecturală a casei: între Mediterana și neo-românesc – Zaharia, Giurgea, Milița Pătrașcu

Arhitectura Casei Tătărescu poartă semnătura unei sinteze elegante între influențe mediteraneene și elemente ale stilului neo-românesc. Proiectul inițial al arhitectului Alexandru Zaharia a fost ulterior rafinat de Ioan Giurgea, partenerul său, în perioada 1934–1937, consolidând astfel un dialog armonios între tradiție și modernitate. Această colaborare este vizibilă în detalii precum portalurile cu rezonanțe moldovenești, coloanele filiforme tratate diferit pentru a evita rigiditatea simetrică și în decupajele care dinamizează fațada.

Un element definitoriu al interiorului îl constituie șemineul conceput de sculptorița Milița Pătrașcu, elevă a lui Constantin Brâncuși și prietenă a Arethiei Tătărescu. Absida care îl încadrează îmbină modernismul temperat cu simboluri neoromânești, fiind inspirație pentru alte opere arhitecturale ale epocii. Ancadramentele ușilor, tot sub semnătura Miliței, completează acest ecosistem artistic, dând casei un caracter coerent, în care funcționalul și simbolicul coexistă fără a cădea în pastişă.

Arethia Tătărescu: partea nevăzută a eleganței culturale

În umbra prim-ministrului, Arethia Tătărescu se impune ca o figură emblematică a implicării culturale și filantropice a epocii. Apreciată ca „Doamna Gorjului”, ea a fost forța animatoare din spatele proiectului arhitectural și artistic al vilei, vegheată de la început pentru a evita orice opulență nejustificată. Rolul ei transcende spațiul familial – Arethia a fost un liant al mediilor artistice și un sprijin esențial pentru renașterea meșteșugurilor și a artei românești, legându-se strâns de Brâncuși și de ansamblul de la Târgu Jiu.

Ruptura comunistă și declinul spațiului

Odată cu ascensiunea regimului comunist, destinul Casei Tătărescu reflectă brutală rescriere a memoriei politice și urbane. Reședința primește un statut precar, fiind naționalizată și supusă unor intervenții administrative dezordonate, iar sensul său originar este hăruit prin compartimentări forțate și utilizări incompatibile cu spiritul inițial. Dintr-un centru al vieții politice și culturale, casa devine un spațiu decorativ dezrădăcinat, aidoma figurinelor din biografia primului său proprietar, marginalizat și dispersat.

Degradarea lentă de peste decenii este însoțită de o uitare aproape totală a funcției simbolice a clădirii, iar memoria lui Gheorghe Tătărescu este împinsă spre periferia discursului public oficial.

După 1989: deruta, controverse și începuturile reconstrucției

În așezarea fragilelor repere culturale postdecembriste, Casa Tătărescu trece printr-o etapă dificilă: achiziționată de figura controversată Dinu Patriciu, fost arhitect, aceasta suferă modificări radicale care aleg adesea să ignore coerența și respectul pentru proiectul original. Transformarea în restaurant de lux a ilustrat conflictul dintre patrimoniu și profit, adâncind ruptura simbolică cu era interbelică pe care vila o reprezenta.

Însă aceste ciocniri au avut un efect pozitiv neașteptat: au reaprins interesul pentru arhitectura și istoria Casei, stimulând cercetări și dezbateri care au adus în lumină importanța contribuțiilor Zaharia, Giurgea, Milița Pătrașcu și Arethia Tătărescu în conturarea identității acestui spațiu unic.

Recuperarea și identitatea actuală: EkoGroup Vila

Substanțial modificată, casa a cunoscut ulterior o restaurare atentă, prelungită în eforturile de reechilibrare a proporțiilor, materialelor și a dialogului interior-exterior. Această etapă a însemnat mai mult decât restaurare: a fost o reașezare a memoriei arhitecturale în contextul cultural contemporan.

Denumită astăzi EkoGroup Vila, clădirea se deschide publicului printr-un program strict controlat, care evită spectaculosul gratuit și îmbină respectul față de trecut cu funcționalitatea prezentului. Accesul se face pe bază de bilet, disponibil prin platforma iabilet.ro (https://ekogroup-vila.ro/contact/), marcând o continuitate responsabilă, în care memoria și patrimoniul se află în dialog viu cu o societate aflată în continuă căutare a propriei identități.

• Proporțiile moderate și luminozitatea spațiului.
• Materiale autentice: parchetul masiv de stejar, feroneria patinată din alamă.
• Elemente de artă contemporană interbelică semnate Milița Pătrașcu.
• Biroul premierului, simbol al funcției discrete și responsabilității.
• Legătura cu o epocă și o elită politică complexă și contradictorie.

Frequently Asked Questions about Gheorghe Tătărescu și Casa Tătărescu

• Cine a fost Gheorghe Tătărescu?
  Gheorghe Tătărescu (1886–1957) a fost politician român, prim-ministru al României în două rânduri, figură marcantă a Partidului Național Liberal și actor politic central în perioada interbelică și în începutul regimului comunist, remarcându-se printr-un echilibru între modernizare și compromisuri politice.
• Este Gheorghe Tătărescu aceeași persoană cu pictorul Gheorghe Tattarescu?
  Nu. Gheorghe Tătărescu, prim-ministru, este o personalitate a secolului XX, distinctă de pictorul Gheorghe Tattarescu (1818/1820–1894), al cărui domeniu de activitate a fost arta plastică în secolul al XIX-lea.
• Ce stil arhitectural definește Casa Tătărescu?
  Casa este un exemplu distinctiv de arhitectură interbelică bucureșteană, ce combină influențe mediteraneene cu elemente neo-românești, realizată prin colaborarea dintre arhitecții Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea, cu contribuții artistice ale sculptoriței Milița Pătrașcu.
• Ce rol a avut Arethia Tătărescu în configurarea casei?
  Arethia Tătărescu, soția prim-ministrului, a jucat un rol decisiv în supravegherea proiectului, asigurând coerența estetică și evitând opulența, reflectând astfel cultura și valorile familiei în amenajarea locuinței.
• Care este funcția actuală a clădirii?
  Casa funcționează astăzi ca EkoGroup Vila, un spațiu cultural contemporan accesibil publicului pe bază de bilet, care păstrează și valorifică patrimoniul arhitectural și istoric fără a-l anula.

Explorarea Casei Gheorghe Tătărescu înseamnă un demers atent de pătrundere într-un univers în care arhitectura, politica și memoria se împletesc subtil. Ea invită la o experiență ce depășește simpla vizită: este o incursiune în timp, o reconectare cu complexitățile unei epoci și cu responsabilitățile care ne revin în păstrarea și transmiterea patrimoniului. Pentru cei interesați de istoria Bucureștiului, de cultura politică a secolului XX și de cum spațiile vii pot reflecta povești complexe, EkoGroup Vila este o destinație rafinată și reflexivă.

Accesul la această vilă interbelică se face exclusiv prin programare, într-un demers care respectă atât valoarea simbolică, cât și fragilitatea acestui patrimoniu. Pentru detalii privind programare și vizite private, vă invităm să contactați echipa EkoGroup Vila.

EkoGroup Vila – Casa Tătărescu restaurată
📍 Strada Polonă nr. 19, Sector 1, București
📞 0771 303 303
📧 [email protected]

Accesul se realizează exclusiv prin programare prealabilă. Contactează echipa EkoGroup Vila pentru detalii și disponibilitate.