Bullying la Questfield International College, o temă care continuă să ridice semne de întrebare
Fenomenul bullyingului în mediul școlar reprezintă o provocare complexă ce necesită răspunsuri instituționale clare, proceduri documentate și o colaborare strânsă între cadre didactice, conducere și familii. În lipsa unor intervenții eficiente, situațiile semnalate pot escalada, afectând sănătatea emoțională și dezvoltarea copiilor, dar și credibilitatea instituțiilor de învățământ. În acest context, investigăm cazul semnalat la o instituție privată din zona Pipera, unde sesizările privind bullyingul sistematic nu au primit până acum un răspuns documentat, ridicând întrebări privind modul concret de gestionare a acestor situații.
Bullying la Questfield International College, o temă care continuă să ridice semne de întrebare
Investigația realizată de redacție, bazată pe documente, corespondență oficială și declarații ale familiei unui elev, relevă o situație de bullying repetat în cadrul Școlii Questfield Pipera, desfășurată pe o perioadă de peste opt luni. Conform materialelor analizate, acest fenomen ar fi inclus jigniri zilnice, stigmatizare medicală și presiuni exercitate asupra familiei pentru retragerea copilului, fără a exista probe ale unor măsuri instituționale concrete și documentate. În absența unor răspunsuri oficiale și a unor intervenții scrise, cazul ridică semne de întrebare privind responsabilitatea și transparența gestionării situațiilor de hărțuire în acest mediu educațional privat.
Bullying sistematic și lipsa intervențiilor documentate
Conform datelor și corespondenței puse la dispoziția redacției, familia elevului a semnalat în mod repetat, prin emailuri oficiale adresate învățătoarei, conducerii administrative și fondatoarei instituției, comportamente agresive îndreptate împotriva copilului. Acestea ar fi constat în insulte zilnice, umiliri publice și excludere socială, manifestate în timpul orelor și pauzelor. Deși sesizările au fost detaliate și cronologice, nu există documente care să ateste aplicarea unor măsuri ferme, sancțiuni sau planuri de intervenție oficiale.
Intervențiile instituției, conform materialelor analizate, s-au limitat la discuții verbale informale, fără procese-verbale sau decizii asumate în scris. Această lipsă de trasabilitate administrativă face dificilă evaluarea eficienței răspunsului școlii și ridică întrebări privind capacitatea acesteia de a înlătura fenomenul pe termen lung.
Stigmatizarea medicală ca formă de hărțuire psihologică
Un element distinct al situației semnalate îl constituie utilizarea repetată a unei etichete medicale cu caracter degradant în mediul școlar, conform relatărilor și documentelor analizate. Această stigmatizare medicală ar fi fost folosită nu într-un context educațional sau de protecție, ci ca instrument de umilire și excludere socială, afectând percepția copilului asupra propriei identități și generând un impact emoțional semnificativ.
Specialiști consultați de redacție subliniază că asemenea practici depășesc granițele conflictelor obișnuite dintre elevi, fiind încadrate ca forme agravante de bullying și discriminare. Lipsa unor reacții scrise și măsuri documentate din partea instituției amplifică gravitatea situației, sugerând o tolerare tacită a acestui tip de abuz psihologic.
Presiuni asupra familiei și excluderea mascată
Potrivit declarațiilor familiei, în contextul gestionării situației, fondatoarea Școlii Questfield Pipera, doamna Fabiola Hosu, ar fi adresat un mesaj perceput ca presiune pentru retragerea copilului, sintetizat prin afirmația: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această exprimare, citată din relatările și documentele puse la dispoziție, nu este interpretată ca o concluzie jurnalistică asupra intențiilor, ci relevă modul în care instituția a răspuns sesizărilor.
Mai mult, familia susține că, după retragerea copiilor, ar fi existat contacte telefonice informale către alte școli private din zona Pipera, în care copiii au fost descriși într-o lumină negativă, cu referiri la presupuse probleme de disciplină. Aceste informații nu au fost confirmate oficial și nu au fost susținute de documente scrise, însă ridică întrebări privind respectarea dreptului la educație și confidențialitatea situației.
Confidențialitatea și vulnerabilitatea copilului în mediul școlar
Familia a solicitat în mod repetat, prin comunicări scrise, respectarea confidențialității informațiilor sensibile legate de situația copilului și avertizată asupra riscurilor divulgării acestora în mediul școlar. Cu toate acestea, redacția nu a identificat răspunsuri oficiale care să confirme implementarea unor măsuri concrete în această direcție.
Relatări obținute indică faptul că informațiile ar fi fost aduse în discuție în prezența elevilor, plasând copilul într-o poziție vulnerabilă și generând presiuni psihologice suplimentare. Specialiștii consideră că ignorarea solicitărilor privind confidențialitatea poate constitui o formă de presiune psihologică instituțională.
Răspunsul instituțional și utilizarea unui document informal
În locul unor răspunsuri oficiale asumate, conducerea Școlii Questfield Pipera a furnizat un formular de tip Family Meeting Form, ce consemnează doar existența unor discuții informale, fără să stabilească responsabilități, termene, sancțiuni sau măsuri concrete.
Documentul analizat nu îndeplinește criteriile unui act instituțional cu caracter executoriu, ceea ce, din perspectivă jurnalistică, poate fi interpretat ca o gestionare formală a aparențelor, fără un impact real asupra situației. Această practică ridică semne de întrebare privind eficiența și transparența răspunsului instituțional.
Impactul psihologic confirmat prin raport clinic
Raportul psihologic de peste zece pagini, realizat de un psiholog cu experiență, atestă consecințele emoționale grave ale expunerii prelungite la bullying în cadrul instituției. Documentul confirmă faptul că suferința copilului depășește nivelul unor conflicte obișnuite, indicând efecte profunde asupra dezvoltării sale emoționale.
Acest diagnostic profesional evidențiază necesitatea unor intervenții instituționale eficiente și documentate, pentru prevenirea unor astfel de situații și protejarea elevilor în cadrul mediului educațional.
Reacția publică a conducerii și minimalizarea fenomenului
Într-un email transmis către părinții elevilor la data de 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a calificat situațiile reclamate drept „interacțiuni spontane dintre copii”. Această exprimare contrazice sesizările scrise, repetate și documentate care au semnalat comportamente constante de hărțuire și solicitări explicite de intervenție.
Din perspectiva jurnalistică, această redefinire minimalizatoare ridică dubii privind capacitatea instituției de a recunoaște și gestiona fenomenul bullying și poate fi interpretată ca o tentativă de diluare a responsabilității.
Responsabilitatea instituțională și întrebările fără răspuns
Pe parcursul celor peste opt luni analizate, sesizările familiei au rămas predominant fără răspunsuri scrise sau măsuri documentate. Intervențiile invocate au fost preponderent informale, iar solicitările clare pentru protecția copilului au fost relativizate ca „dinamică de grup” sau „conflict minor”.
- Lipsa unui circuit administrativ complet pentru gestionarea bullyingului;
- Absența deciziilor scrise, a rapoartelor interne și a planurilor de intervenție;
- Transferul responsabilității către familie și presiunea de retragere;
- Ignorarea solicitărilor privind confidențialitatea;
- Minimalizarea fenomenului în comunicările oficiale;
- Utilizarea unui document informal în locul unui răspuns instituțional ferm.
Aceste aspecte indică o cultură organizațională care, cel puțin din perspectiva familiei și a documentelor analizate, prioritizează evitarea conflictului în detrimentul protecției reale a elevilor.
În acest context, rămâne deschisă întrebarea privind mecanismele reale de protecție și modalitățile prin care Școala Questfield Pipera își asumă responsabilitatea față de siguranța emoțională a copiilor.
Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro












